Târgu-Jiu, un oraş provincial, chiar dacă este capitala Olteniei de Sus, un
oraş fără prea mari valenţe de a intra în planul comparaţiilor cu alte asemenea
"municipia".
Dar, aşa cum fiecare individ este unic în felul său, grupul constituit la
nivelul unei comunităţi are o amprentă proprie, unică prin suma componentelor
sale unice. Prin urmare, orice poveste care prinde contur în acest spaţiu are o
încărcătură empirică şi mai ales emotională, chiar metafizică.
Da! Târgu-Jiul este şi oraşul copilăriei mele. Şi încă un - DA - povestea
mea, fie ea şi una neinteresantă (nespectaculoasă), intră, eventual, măcar ca o
virgulă în volumul istoric, în identitatea acestui Spiritus loci. Şi ori de
câte ori ascult poveşti ale altor trăitori pe aceste meleaguri, amintirile mele
prind glas, din nou, iar aceasta este o reliefare a unei conştiinţe comune, cu
puncte de reper din trecut sau din prezent.
Aşa s-a întâmplat şi în desfăşurarea acestui proiect, iniţiat de Biblioteca
Judeţeană Gorj, la care am fost martor. Spun "Martor", deoarece
tinerii care au fost protagoniştii prim - planului, prin naraţiunile lor, au
dovedit că recunoaşterea ca aparţinător al unui spaţiu continuă, în fiecare
generaţie, şi fiecare la rândul său poate depune mărturie că aşa este.
Pământ, aer şi apă şi toate câte se plămădesc din ele, aici, plus dramul acela
de iubire (ca fior existențial), glăsuiesc în noi într-un limbaj specific unei
anumite familii.
Și ce frumos este când ai la îndemână un astfel de album cu poveşti şi
imagini!
Şi bineînțeles - ce frumos este când cineva a avut o asemenea idee şi a
făcut ca ea să fie aievea. Nu mai întrebăm cine. Odată intrați aici, Târgu-Jiul
din sufletul vostru se iscă!!
Viorel Surdoiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu